Cum pot instalațiile chimice să prevină exploziile? 5 măsuri critice de implementat!

În ultimii ani, exploziile frecvente de la uzinele chimice au stârnit îngrijorarea opiniei publice: De ce reprezintă aceste instalații o amenințare atât de persistentă la adresa siguranței publice? Cum pot fi prevenite exploziile la rădăcină? Mai jos sunt prezentate cinci strategii esențiale pentru ca întreprinderile chimice să reducă riscurile de explozie.

1. Rezistența la explozie a instalațiilor chimice: Controlul și eliminarea surselor de aprindere

(1) Flăcări deschise

Flăcările deschise din mediile industriale includ în principal sursele de încălzire, întreținere și alte surse de foc operaționale.

Pentru încălzirea materialelor inflamabile, utilizați abur sau alte medii de transfer termic în locul flăcărilor deschise. În cazul în care flăcările deschise sunt inevitabile, asigurați-vă că echipamentul este bine închis, iar camerele de ardere sunt izolate de unitățile de procesare.
Reduceți la minimum sudarea în zonele predispuse la incendii sau explozii. Păstrați o distanță de siguranță între locurile de sudare și echipamentele inflamabile. Pentru lucrările la cald (de exemplu, sudarea) pe echipamente sau conducte care conțin materiale inflamabile, respectați cu strictețe protocoalele precum izolarea, purjarea, curățarea și testarea gazelor.
Preveniți producerea de scântei de la coșurile de fum sau de la evacuarea gazelor de eșapament ale vehiculelor prin asigurarea unei arderi corespunzătoare a cuptorului, a unei înălțimi adecvate a coșului de fum și prin instalarea de dispozitive de protecție împotriva scânteilor pe țevile de evacuare.

(2) Fricțiune și impact

Scânteile rezultate în urma frecării utilajelor, a ciocnirii metalelor sau a ciocnirii uneltelor de beton pot aprinde materialele inflamabile. Măsurile de atenuare includ:

Lubrifiați regulat rulmenții pentru a reduce frecarea și pentru a îndepărta reziduurile combustibile.
Utilizați materiale care nu produc scântei (de exemplu, aliaje de cupru) pentru piesele rotative din zonele periculoase. Instalați separatoare magnetice pentru a îndepărta resturile metalice din materiile prime.
Manipulați cu grijă buteliile de gaz sau recipientele cu lichide inflamabile. Interziceți încălțămintea cu crampoane în zonele cu risc ridicat și folosiți podele rezistente la scântei.

(3) Scântei electrice

Scânteile electrice sunt o cauză majoră a exploziilor. Implementați sisteme electrice rezistente la explozii, sigilate sau izolate în zonele periculoase în funcție de clasificarea riscurilor și de proprietățile materialelor.

Selectarea echipamentelor electrice rezistente la explozii și a altor aspecte trebuie efectuată în conformitate cu standardele relevante EN60079.

(4) Alte surse de aprindere

Abordați problema descărcărilor electrostatice, a descărcărilor electrice și a contactului dintre materialele inflamabile și suprafețele fierbinți. Izolați echipamentele și conductele la temperaturi ridicate.

2. Manipularea în siguranță a materialelor periculoase

Înlocuiți materialele foarte periculoase cu alternative mai sigure acolo unde este posibil.
Izolați sau stabilizați substanțele cu autoaprindere (de exemplu, uleiuri, substanțe chimice reactive cu apa). Evitați amestecarea materialelor incompatibile (de exemplu, oxidanți cu substanțe inflamabile).
Depozitați materialele instabile cu stabilizatori (de exemplu, acid sulfuric pentru cianură de hidrogen, hidrochinonă pentru acrilonitril).
Utilizați recipiente din sticlă închisă la culoare sau din metal pentru lichidele sensibile la lumină (de exemplu, eteri) pentru a preveni formarea peroxidului.
Țineți cont de riscurile de deversare a lichidelor prin proiectarea sistemelor de reținere.

3. Rezistența la explozie a instalațiilor chimice: Controale de siguranță ale parametrilor de proces

(1) Controlul temperaturii

Mențineți temperaturile optime de reacție pentru a preveni reacțiile de fugă sau descompunerea.

(2) Controlul presiunii

Monitorizați fluctuațiile de presiune și instalați dispozitive de siguranță fiabile (de exemplu, supape de siguranță). Preveniți contaminarea încrucișată a gazelor între sisteme.

(3) Alimentarea cu material

Reglați vitezele de alimentare pentru a evita supraîncărcarea termică.
Controlați cu strictețe proporțiile reactanților și secvențele de alimentare (de exemplu, hidrogenul înaintea clorului în sinteza HCl). Puneți în aplicare supape cu interblocare pentru a preveni erorile.
Asigurați puritatea materiei prime pentru a evita reacțiile adverse periculoase.

(4) Prevenirea scurgerilor

Rezolvați problema scurgerilor interne/externe prin întreținerea supapelor, sisteme cu două supape și etichetare clară. Preveniți umplerea excesivă și funcționarea greșită.

(5) Protocoale de oprire de urgență

Pregătiți personalul pentru a face față întreruperilor de curent/utilități. Efectuați exerciții și pregătiți planuri de urgență.

4. Etanșarea și inertizarea sistemului

(1) Etanșare

Reduceți la minimum scurgerile folosind îmbinări sudate peste flanșe și țevi fără sudură. Pentru sistemele de vid, preveniți pătrunderea aerului prin purjarea cu gaz inert.

(2) Inertizare

Înlocuiți oxigenul cu gaze inerte (de exemplu, azot) pentru a suprima combustia. Monitorizați debitul de gaz, presiunea și nivelurile de oxigen.

5. Ventilație

Evitați recircularea aerului care conține gaze inflamabile. Separați sistemele de evacuare și de admisie.
Utilizați ventilatoare și conducte rezistente la scântei. Evitați direcționarea conductelor de ventilație prin pereți antifoc.

Prin implementarea riguroasă a acestor măsuri - controlul surselor de aprindere, gestionarea materialelor periculoase, optimizarea parametrilor procesului, asigurarea integrității sistemului și menținerea unei ventilații adecvate - uzinele chimice pot reduce semnificativ riscurile de explozie și pot proteja atât lucrătorii, cât și comunitățile.